DexCert

Organizatia Internationala pentru Standardizare (ISO) este in momentul de fata cel mai mare dezvoltator de standarde internationale din lume, acoperind foarte multe domenii de interes si adresandu-se atat organizatiilor din sectorul public, cat si celor din sectorul privat. Standardele ISO se bucura de o popularitate crescanda, deoarece contribuie direct sau indirect la imbunatatirea vietii oamenilor din intreaga lume. Numeroase standarde ISO sunt certificabile ISO. In urma unui demers care implica timp si resurse, organizatiile pot fi auditate si certificate ISO.

ISO nu se ocupa de procesul de certificare al organizatiilor sau, altfel spus, nu are competenta de a acorda certificari. De acest lucru se ocupa organismele de certificare ISO. In fiecare tara exista organisme de certificare la care organizatiile pot apela daca vor sa fie evaluate si certificate ISO. Ele pot apela si la organisme de certificare din alta tara, daca doresc (suportand, desigur, costurile aferente). Dar cine garanteaza competenta acestor organisme de certificare? Organismele de acreditare ISO. In cele ce urmeaza ne vom referi la acestea.

Motivul pentru care organizatiile isi doresc o evaluare independenta ISO a produselor si/sau serviciilor oferite este de a atesta ca acestea indeplinesc anumite cerinte specifice unor standarde internationale aplicabile in domeniul lor de activitate prin care sunt reduse riscurile – de exemplu, riscurile legate de sanatate – sau indeplinirea cerintelor legale ori ale clientilor. Evaluarea poate fi efectuata asupra produselor, serviciilor, echipamentelor, oamenilor, sistemelor de management sau organizatiilor luate ca intreg.

Acreditarea ISO inseamna ca organismele de certificare au fost evaluate in privinta standardelor recunoscute international pentru a-si demonstra competenta, impartialitatea si capacitatea de performanta. Ea reprezinta abilitatea de a distinge un evaluator competent care garanteaza ca alegerea unui laborator, a unui organism de certificare sau de inspectie este o alegere bine documentata. Un organism de certificare acreditat ISO le poate dovedi clientilor sai ca indeplineste cu succes cerintele standardelor internationale de acreditare ISO. Rezultatul este reducerea riscului ca un client sa aleaga si sa plateasca un evaluator incompetent sau, si mai rau, sa se ghideze dupa rezultate fara nicio baza reala.

Organizatiile care acorda certificari de conformitate cu standardele internationale unor terte parti sunt ele insele acreditate ISO de organisme de acreditare (de exemplu, RENAR in Romania) si de aceea sunt numite uneori organisme de certificare acreditate. Procesul de acreditare ISO garanteaza faptul ca practicile acestora de certificare sunt acceptabile, ceea ce inseamna ca respectivele organisme au competenta de a testa si de a certifica terte parti, de a se comporta etic si de a fi capabile sa aplice metode corespunzatoare de asigurare a calitatii. Astfel de organisme de acreditare se mai numesc si registre acreditate.

Desi nu este o cerinta legala, acreditarea ISO este adeseori sprijinita de guvernele locale. Comisia Europeana pentru Intreprinderi si Industrie a elaborat o politica a acreditarii pentru a se asigura ca sunt aplicate aceleasi standarde inalte privind certificarea pe intreg teritoriul european. Procedand in aceasta maniera, ea garanteaza consecventa pietei de acreditare si protectia consumatorilor. In consecinta, fiecare stat membru european este obligat sa detina un organism unic de acreditare, conform noii reglementari EC 765/2008 intrate in vigoare la 1 ianuarie 2010.

La nivel global, exceptand Europa, nu exista in acest moment reglementari de acest fel. Statele Unite detin mai multe organisme de acreditare, iar in Oceania (Australia, Noua Zeelanda si insulele vecine din Oceanul Pacific) exista Sistemul Reunit de Acreditare al Australiei si Noii Zeelande. Tarile care nu detin un organism national de acreditare pot apela la Forumul International de Acreditare, alcatuit din organisme membre de acreditare foarte competente.

Pentru organismele de acreditare, increderea pietei in serviciile pe care ele le ofera este esentiala. Organismele de acreditare colaboreaza cu diverse departamente guvernamentale si autoritati locale pentru a pastra aceasta incredere. Sectorul public prezinta numeroase probleme si provocari care pot fi rezolvate cu ajutorul standardelor ISO. Sanatatea, calitatea apei, alimentele, siguranta transportului sunt doar cateva dintre ele. Organismele de acreditare ISO pot colabora la dezvoltarea unor scheme de implementare de standarde ca metoda de crestere a increderii publice. Acreditarea poate limita nevoile de reglementare din sectorul industrial sau profesional.

Si mediul de afaceri are de castigat de pe urma procesului de acreditare. Companiile pot angaja evaluatori independenti din proprie initiativa (pentru a reduce riscul defectarii produselor, de pilda) sau ca urmare a unor cerinte legale (cum sunt reglementarile legate de sanatate si de siguranta). Cel mai frecvent, aceste evaluari se refera la inspectarea si etalonarea echipamentelor, la testarea produselor si la certificarea sistemelor de management al calitatii.

Asociatia de Acreditare din Romania (RENAR) este “recunoscuta oficial ca organism national de acreditare unic, in temeiul OG 23/ 2009 si in baza prevederilor Regulamentului (CE) nr.765/2008 si functioneaza in coordonarea si sub supravegherea Ministerului Economiei”. RENAR are competenta de a acredita laboratoare de incercari, inclusiv laboratoare de analize medicale, laboratoare de etalonare, organisme de certificare a sistemelor de management al calitatii, organisme de certificare a sistemelor de management al mediului si organisme de certificare a produselor.